Gardienii diversității: Slow Food evidențiază povești de conservare a semințelor cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității

Ziua Mondială a Biodiversității din 2025 cade în acest an la doar câteva săptămâni după publicarea raportului FAO „Al treilea raport privind starea resurselor fitogenetice mondiale pentru alimentație și agricultură”, la 15 ani după cel de-al doilea raport, care își propune să monitorizeze și să cartografieze starea biodiversității agricole.

Potrivit FAO, diversitatea genetică este esențială pentru crearea unor sisteme agroalimentare mai rezistente, care să facă față unor provocări precum schimbările climatice. Având în vedere că 80% din alimentele pe care le consumăm sunt de origine vegetală, conservarea unei game largi de materiale genetice permite agricultorilor să cultive culturi și soiuri adaptate mediului lor local, sporind securitatea alimentară și mijloacele de trai.

Întrucât lumea se confruntă cu foamete, malnutriție și sărăcie la scară largă, agravate de pierderea biodiversității, criza climatică, degradarea terenurilor și conflicte, există o nevoie urgentă de a opri pierderea resurselor genetice care susțin sistemele agroalimentare. Deși numărul de materiale stocate ex-situ (în frigiderele băncilor) pare liniștitor, în realitate, reiese că aproximativ 20% din semințele colectate trebuie regenerate pentru a asigura germinabilitatea și că, de prea multe ori, lipsesc informațiile despre cele stocate. În plus, cunoștințele tradiționale legate de semințe nu sunt aproape niciodată documentate.

„În multe țări nu există politici specifice pentru diversitatea agricolă pe terenuri sau acestea nu implică în mod adecvat toate părțile interesate. În schimb, în toate cele 128 de țări care au contribuit la raportul FAO, a fost evidențiată prezența sistemelor informale de semințe, formate din fermieri și comunități locale care joacă un rol central în conservarea biodiversității agricole și în apărarea drepturilor fermierilor. Avem nevoie de un cadru juridic care să poată susține și dezvolta agroecologia, care oferă o cale de tranziție către sisteme alimentare durabile. Solicităm, de asemenea, sprijinul instituțiilor la toate nivelurile, pentru a contracara riscul grav la adresa securității alimentare globale”, afirmă Edward Mukiibi, președinte al Slow Food care se autointitulează „cultivator de semințe”.  „Sistemele de producție industrială distrug, de fapt, biodiversitatea agricolă deoarece, prin limitarea diversității plantelor la un număr redus, ele fac ecosistemele mai vulnerabile, punând în pericol hrana și viitorul nostru. De asemenea, acestea necesită o utilizare intensivă a substanțelor chimice care poluează mediul și provoacă o pierdere a rezistenței sistemelor agricole. Putem hrăni oamenii dacă îi sprijinim să își cultive produsele locale”.

Rețeaua de activiști Slow Food din întreaga lume se opune pierderii biodiversității agricole prin salvarea, schimbul și cultivarea semințelor tradiționale. Prezentăm doar câteva mărturii ale unor femei, fermieri și activiști care au făcut din această luptă o parte importantă a vieții lor.

Leidy Casimiro, consilier internațional Slow Food pentru America Latină și Caraibe, Cuba: „Grupul Slow Food din Cuba a pus în aplicare mai multe acțiuni strategice pentru protejarea semințelor, bazate pe o abordare agroecologică profundă și pe experiențe dezvoltate. Printre acestea, Fermele Slow Food sunt independente în proporție de peste 90% în ceea ce privește procurarea și conservarea semințelor rezistente, adaptate la condițiile lor de mediu și socioculturale. Ei participă la schimburi de semințe între fermierii și comunitățile din țară. Multe dintre aceste semințe sunt livrate pepinierelor comunitare pentru reproducerea puieților și distribuirea eficientă. De asemenea, implementăm proiecte de colaborare internațională care promovează crearea de rețele și târguri dedicate biodiversității. Implicăm femeile în conservarea alimentelor și în producția de semințe: participarea activă a acestor femei și a familiilor lor la selectarea, experimentarea, multiplicarea și conservarea semințelor constituie o alternativă viabilă pentru creșterea randamentelor pe baza unei mai mari diversificări varietale. Am catalogat 52 de produse în Ark of Taste din Cuba, cel mai mare catalog din lume de biodiversitate culturală și tradițională legată de alimentație și agricultură, creat de Slow Food, și am identificat noi produse care trebuie protejate, precum, printre altele, malanga mov, mierea de albină meliponă, porcul creol, manioca și cartoful agroecologic.”

Melissa de Billot, consilier internațional Slow Food pentru biodiversitate, Africa de Sud: „În calitate de fermier suburban, îmi cultivam în grădina din spatele casei propriile alimente de mulți ani și învățam cum să îmi păstrez propriile semințe. De când lucrez la Ark of Taste, cel mai mare catalog din lume al alimentelor pe cale de dispariție, am început să colecționez semințe tradiționale sud-africane rare și pe cale de dispariție, cum ar fi Rainbow Maize (acum un Prezidiu Slow Food, adică un proiect Slow Food care reunește producătorii și îi ajută să își continue munca neprețuită datorită sprijinului tehnic, activităților de promovare și schimburilor cu experți). Alte semințe Ark of Taste pe care le păstrăm sunt de Dovleac Witboer, nastergal, mokopane castravete african cu coarne, fasole jugo, lămâie aspră Cape, împreună cu mazăre, fasole dublă, sorg, mei. Aceste semințe sunt distribuite fermierilor și cultivatorilor casnici din regiune pentru a începe propagarea și a spune poveștile acestor semințe în speranța de a revigora interesul pentru produsele tradiționale. Grădina mea alimentară, The Seed Studio, a fost recunoscută ca fiind o fermă Slow Food. Sper că, prin dezvoltarea rețelei fermelor Slow Food, vom putea extinde campania de păstrare a semințelor, prin instruirea fermierilor și a cultivatorilor de alimente în conservarea propriilor semințe și crearea de bănci de semințe comunitare. Acest lucru este esențial pentru a debloca potențialul biodiversității în agricultură.”

Claudia Rânja, Slow Food Târgu Mureș, România: „Dragostea pentru semințe a fost sădită în mine în toamna anului 2016, când am fost voluntar la Forumul Nyéléni pentru suveranitate alimentară, care a avut loc în Cluj-Napoca, România. Astfel, în primăvara anului 2017, mi-am început călătoria ca grădinar, pe un teren împrumutat, cu 32 de semințe țărănești diferite polenizate liber. Și, de atunci, biblioteca mea de semințe (pe care am numit-o FLORA, după numele mamei mele) a crescut la aproape o mie de soiuri diferite cu polenizare liberă. În fiecare an, cultiv o varietate generoasă de plante anuale împreună cu numeroasele plante perene pe care le-am plantat în ultimii 8 ani, folosind practici agroecologice și o abordare agroforestieră pentru a aduce echilibru și reziliență spațiului grădinii, oferind adăpost multor creaturi și o abundență de hrană. La începutul fiecărui an, planific sezonul de cultivare, luând în considerare semințele pe care le am și/sau pe care doresc să le multiplic și să le păstrez (între 70 și 100 de semințe diferite pe sezon), astfel încât să îmi pot menține biblioteca de semințe vie. Semințele în surplus le împart în principal cu grădinile școlare Slow Food din Târgu Mureș și cu alte proiecte educaționale care implică copii și alți păstrători de semințe.

Pentru a afla mai multe despre activitățile Slow Food la nivel mondial, te rugăm să vizitezi: https://www.slowfood.com/our-activities/

Mai multe despre Ziua Internațională a Biodiversității: https://www.cbd.int/biodiversity-day